Iti imaginezi zilele alea in care ploua, ploua fara incetare, ai impresia ca picurii de ploaie nu se vor mai opri niciodata sa-ti bata in geam, te despart parca de restul lumii, te fac sa devii un copil ascuns in camera sa, in coltisorul cel mai indepartat? Indepartat de lumina. Indepartat de toti si de toate.
Tocmai am avut astfel de zile, le-am simtit pe pielea mea, am fost despartita de restul lumii. Ti-a pasat? Nu, ce-ti pasa tie.. Stii, m-am gandit mult, la ce este intre noi. De fapt, ce este intre noi? Imi aprinzi sperantele, le alimentezi, ai grija ca focul sa fie aprins tot timpul. Nu sunt Flacara Olimpica, dragul meu. Da-mi drumul, stinge-ma, lasa-ma sa plec. Si asa nu ai nevoie de mine sau ai nevoie sa-ti arat ca te iubesc? Spune odata, ce vrei de la mine? Am mai simtit odata asta, acelasi decor, aceleasi sentimente, in schimb, nu aceeasi rautate. Tu nu ai mila, tu esti rau. Eu sunt naiva, eu am cazut in jocurile tale. La dracu cu tine si cu toate prostiile tale, atat de dulci. Dulci-amare. Parfumul tau dulce, dulce de tot, care imi face sentimentele sa explodeze acolo, pe loc. M-am indragostit de tine si voi fi la nesfarsit indragostita de tine, de ochii tai, de zambetul tau, de felul in care ma indepartezi cu priviri reci, pe care-l urasc/iubesc. Il urasc pentru stiu ca nu-ti doresti asta, iti doresti sa ma ai langa tine, exact la fel de mult ca si mine, dar in acelasi timp il iubesc pentru ca imi demonstrezi asta, imi demonstrezi ca sufletul tau tanjeste dupa al meu.
Spune-mi tu, cum se numeste asta ?!
